Prietenii...

Sunt cei pe care îi porţi în suflet, îngrămădiţi printre dezordinea ta de acolo, printre bucuriile şi durerile tale... mai ales printre dureri...
Sunt cei care te însoţesc pretutindeni, chiar şi atunci când eşti singur... sau mai ales atunci...
Sunt cei care ştiu să înţeleagă din tăcerile tale ceea ce alţii nu înţeleg nici din cuvinte...
Prietenii... şi greutatea pe care o dăm acestui cuvânt...
Eu mă regăsesc în cuvintele lui Schopenhauer care afirmă că „e mai ruşinos să nu ai încredere într-un prieten decât să fii înşelat de el”. Şi cred că odată născute, adevăratele prietenii trăiesc dincolo de timp, asemeni legendelor...
Imposibil? Eu zic că nu. Cine ar fi crezut, de exemplu, că zăpezile cad atât de aproape de soare? Şi totuşi... ninge în câmpiile arctice din nordul Planetei Roşii!